Istoric

           Începând cu anul universitar 1990-1991, ca urmare a iniţiativei directorului Bibliotecii Centrale Universitare, Ion Stoica, şi cu sprijinul conducerii Ministerului Educaţiei din acel timp, reprezentată prin personalităţi culturale precum Mihai Şora sau Paul Cornea, în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a fost înfiinţată secţia de Bibliologie şi ştiinţa informării, cu studii de patru ani29. În anul universitar următor, în oferta Colegiului  de Administraţie  şi  Secretariat  al  Facultăţii  de  Litere  a  fost inclusă specializarea Biblioteconomie-Arhivistică, cu o durată a studiilor de trei ani. Astfel, prima promoţie postdecembristă a învăţământului superior biblioteconomic a ieşit de pe băncile facultăţii în anul 1994.

Odată cu evoluţia legislaţiei din domeniul bibliotecilor, care a impus condiţii mai stricte privind studiile pe care trebuie să le urmeze personalul de specialitate, în special cel angajat sau care urma să se angajeze în bibliotecile de învăţământ, sub egida secţiilor de specialitate din cadrul Facultăţii de Litere au fost organizate şi cursuri postliceale sau postuniversitare. Cursurile postuniversitare s-au desfăşurat prima oară în anul 2001, iar cele postliceale, doi ani mai târziu, în cadrul Colegiului de Administraţie şi Secretariat, specializarea Biblioteconomie. După desfiinţarea colegiului, cursurile postliceale au fost preluate de diverşi formatori autorizaţi, printre care se numără şi asociațiile profesionale.

Cursurilor postuniversitare li s-au adăugat studiile universitare de master,  apărute  ca  urmare  a  aplicării  principiilor  Procesului  Bologna  în învăţământul românesc. În prezent, Facultatea de Litere oferă programul de master Gestionarea informației în societatea contemporană.

Şcoala doctorală din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti este, până acum, unica din ţară care acceptă proiecte de cercetare biblioteconomice, beneficiind de singurii profesori cu drept de a coordona doctorate în domeniu: Ion Stoica (2002-2011) şi Mircea Regneală (din 2006). Pe teme conexe, a mai coordonat doctorate profesorul Dan Horia Mazilu. De altfel, de numele fostului decan al facultăţii se leagă unul dintre primele programe de doctorat derulate în cotutelă internaţională de Universitatea din Bucureşti prin colaborarea cu Universitatea Michel de Montaigne – Bordeaux

3, de care a beneficiat Elena Tîrziman, absolventă a secţiei de Bibliologie şi cadru didactic la specializarea Ştiinţele informării şi documentării30.

În cadrul catedrei de specialitate, au predat profesorii Ion Stoica, Mircea Regneală şi Gheorghe Buluţă, foşti studenţi ai lui Dan Simonescu. Activitatea didactică este continuată de Eugen Marinescu, Zenovia Niculescu, Ionel Enache, Simona Antonescu, Rodica Mandeal, Laurenţiu Avram. De asemenea, mai mulţi absolvenţi ai secţiei, precum Elena Tîrziman, Cristina Popescu, Octavia-Luciana Madge, Gabriela Băran, Gabriela Jurubiţă sau Simona Fortin, au ales să urmeze o carieră didactică în domeniu. Dintre profesorii care şi-au legat numele în mod deosebit de specializatea Biblioteconomie-Arhivistică îl amintim pe Alec Hanţă, primul director al colegiului, precum şi pe Ana Şincai şi Adina Berciu-Drăghicescu, care au acoperit timp de mai mulţi ani disciplinele biblioteconomice, respectiv arhivistice, predate cu precădere aici.

Universitatea din Bucureşti se poate mândri cu faptul că numeroşi absolvenţi ai studiilor biblioteconomice au ocupat sau ocupă posturi de decizie în structuri infodocumentare importante ale ţării (unul dintre ei – Elena Tîrziman – ajungând să conducă destinele Bibliotecii Naţionale) sau lucrează ca specialişti în informare în structuri ale Uniunii Europene şi în mari biblioteci ale lumii precum Library of Congress, British Library sau Bibliothèque Nationale de France (Robert Coravu -  Învățământul de specialitate. În: Tratatul de biblioteconomie, vol. I, ABR, 2013)

©2020 by Științe ale Informării și Documentării. Proudly created with Wix.com